Suna putin Emo titlul postului dar sustine in sine un mare adevar; cel al trecerii in nefiinta sau in lumea in care te balaceai in timp ce altii faceau istorie iar tu nu erai ,nici macar, un imbold neuronal.
In ultima perioada in toata media a avut loc o explozie de depresie si de discutii despre moarte,ocultism,astrologie,viata de dupa.....lucru cauzat de moartea prin suicid sau crima a cantaretei Madalina Manole.
Do I feel sad about her death? Da ,in principiu ,pentru ca tipa chiar avea voce, isi scria propriile cantece si era mult superioara tarfelor care apar vedete peste noapte doar pentru ca si au pozat sfarcurile 'n Playboy.E ciudat ca a murit asa de repede si a lasat in urma atatea intrebari....e ciudat ca acu 19 ani cantam la prima mea encounter cu Mos Craciun(proaspatul ex-Mos Gerila)melodia ei "Fata Drada"(asa putea pronunta atunci.Mult timp acumulat intre, mult spatiu umplut de vechi intamplari si uite ca vara aceasta s a mai retras in umbra o persoana relativ cunoscuta.
E ridicol cum,noi oamenii,considerati cele mai inteligente organisme de pe Terra(momentan),nu avem un scop predefinit, nu avem un higher purpose.
Stiu doar ca venim dintr o sfera total straina noua si apoi ne intoarcem acolo incheind excursia pamanteana.Intotdeauna am cautat ,fascinati, detalii despre acel inceput dar gratie anumitor factori vom pastra enigma si pentru viitoare zeci de generatii.
Deci, viata noastra incepe din acel..nimic iar parcursul perioadei de stabilitate intr un corp, e un amalgam de senzatii ,de impulsuri din care noi ajungem sa alegem cateva pe care sa le ridicam la rang de teluri,sentimente,placeri.
Unii aleg partile putin mai stabile ,mai palpabile ale vietii ,altii aleg partile efemere si le pretuiesc si isi ghideaza calatoria in functie de acestea.Noi trebuie sa ardem, sa ardem ce furam din jurul nostru si sa transformam totul in amintiri....practic asta e a trai nuh? Trecem prin anumite evenimente si apoi le pastram doar citez"sensaromele" doar senzatiile pur subiective ce devin treptat cu trecerea timpului Amintiri.
Pentru a le pune pe axa temporala ne ghidam dupa cat de dusty sunt acele amintiri in memorie si e ciudat cum un amnezic e purificat de viata lui anterioara iar momentul 0 al sau e cel in care se retrezeste in prezent.Maybe he slides back, maybe he dies and comes back ;creierul lui nu va sesiza asta mostly never.
Suntem toti morti in urma de asta chiar nu inteleg frica tuturor in corelatie cu Moartea.Tot ce am fost e amintire copilaria ,scoala ,vechile prietenii vechile distractii sunt doar albume foto in mintea noastra.Cred ca e mai simplu sa cochetezi cu inevitabilul si sa accepti ca toti revenim la starea amorfa initiala.Prezentul realitatea si forma pe care o avem nu e deloc detestabila ba e chiar extrem de comoda placuta si de nelepadat;desi gandul ca maine tot ce stii se va incheia ar trebui sa ii sporeasca farmecul.
Sinuciderea.....e o optiune dar nu si una viabila.Nu ai nevoie de curaj de tarie de ura sau de depresie sa faci asta.Toate se pot rezolva mergand mai departe asteptand for the next best thing to come along.Oricine poate intr un moment de nebunie sa abandoneze excursia sa si ceara banii inapoi si sa plece de unde a venit but is he really ready? si daca nu e, oare care va fi destinatia lui?
Desigur, biserica si alte institutii fondate pe antice credinte in mituri ,semne si halucinatii terestre vor spune ca acele persoane ajung in Iad aka cred ca sunt lost off the radar.Poate sunt prinse intre Acasa si real poate ele sunt acele fantome stafii ,vampiri care tind sa ne ingrozeasca si poate uneori sa ne dea fiori de gheata pe spinare.
Cert este ca ,o data mort orice om devine bun ,apreciat ,deplans.Moartea iti ofera calitatea magica de a fi iertat de a avea pe toti cei care te au stiut lg tine, de a fi amintit in rugile lor; asta pana cotidianul te sterge repede off their To Do list.
O data mort tu nu mai deranjezi pe nimeni nu mai ceri nici un ajutor; prin urmare esti parintele ,fiul ,vecinul perfect.Funny how...we only get to like people after we re asured they re not around to poke us.
Asa zisa parte malefica ,raul ,de care toti vb incepe sa capete iz in noi ,pe noi.Ne corodam rapid,partea fizica neoxigenata incepe sa dezvolte bacterii mai tarziu viermi care ne devoreaza viscerele si pornesc escavatiile pana la suprafata.Cu alte cuvinte ne devoram pe noi insine pana la stadiul de amintire.De asta cimitirele sunt locuri asa de calme si peacefull pentru ca toti acolo sunt lasati in amintirea comuna.
Aceste orase in oras sunt printre cele mai sigure locuri din punct de vedere spiritual.Toti sunt impacati cu sine lasand la suprafata cruci cu poze vintage de ceramica.
Then again,why should one die before its time? De ce am grabi procesul naturat de oxidare?Motivele invalmasite din mintile noastre sunt rezultatul senzatiilor cauzate,daca ne este rau atunci poate stam lg oamenii care nu trebuie poate suntem in mediul care nu trebuie sau poate avem prea multe griji despre viitor.Ceea ce e useless!deoarece ieri=mort si maine=necunoscut so u narrow down all our worries to Today.Ce aveti azi pe suflet? ce nu functioneaza ?ce nu va bucura ?ce nu ma inveseleste azi?......toate pot fi rezolvate MAINE
Da! maine in necunoscut vor fi multe sanse sa iti imbunatatesti starea de azi vor fi ocazii pe care tu le ai lasa pe tava daca vei pleca neasteptat.Nu ma credeti? vizionati filmul The Mist daca nu tot filmul macar finalul! E important sa credem ..nu sa speram..sa credem sa constientizam ca maine necunoscutul ne va aduce ceva nou...nu stiu daca va fi mai bun decat ieri nu stiu daca va fi pe placul vostru dar va fi ceva nou care va va recontura traseul.
Now you tell me...ain t that worth waiting for?!
Se afișează postările cu eticheta viata. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta viata. Afișați toate postările
duminică, 18 iulie 2010
duminică, 13 iunie 2010
Care e drumul tau?
Cat suntem in scoala totul e asa de simplu pentru ca stim ce va urma dupa ..dupa ce terminam o etapa scolara urmeaza alta si apoi alta; urmeaza alte probleme dar carora le gasim rezolvarea si nimic nu e mai simplu decat sa urmezi ordinele prestabilite de generatii inaintea ta.Am ajuns in ultimul an la faculta..o faculta pe care am detestat o din toata ranza mea si pe care o voi tine minte drep cea mai mare dezamagire a vietii mele(so far) si in mod ciudat am ajuns in ipostaza de a nu sti ce am de facut.Acum cand sunt libera ca pasarea cerului acum cand am respectabila varsta de 22 de ani eu nu mai am nimic si pe nimeni care sa ma indrume care sa mi dea ordine.Viata devine foarte negricioasa chiar carbune cand vezi ca ceea ce stii sa faci iti aduce maxim 8 mil pe luna din care nu poti trai si te veseli iar ceea ce ti place sa faci oh well e putin irealizabil...de ce? pt ca suntem in Romania(momentan)
Astazi am fost pusa in fata tragicei si realei intrebari: Tu ce vrei sa faci in viata? Cum iti vezi viitorul? Si trebuie sa recunosc am ramas blocata.Raspunsul vehement era NU STIU!!!!! Chiar nu stiu ce va urma stiu doar ca trebuie sa ma misc din stand still-ul in care sunt si sa creez ceva sa produc ceva care imi va putea cumpara calea mea spre fericire.Ce e fericirea la mine? Poi sa am casa mea masina mea afacerea mea sa pot calatori oriunde pe glob sa merg la concerte si festuri sa cunosca artisti,sa scriu tot ce mi trece prin cap basca sa fiu chiar apreciata pentru asta,sa mazgalesc chestii pe hartie si sa le expun undeva la vre un subsol gothic de biserica medievala si mai presus de toate vreau ca toate astea sa fie asezonate cu persoana iubita..ya know my mann my dear one my lover whateva' u guyz call IT.Pare usor de zis si de scris problema e ca nu se intampla asa de usor pe cat iti poti imagina si revin la acelasi impas de la inceputul postului...EU CE FAC?mai bine zis EU CE TREBUIE SA FAC?
Tare as vrea ca acea chestie pe care trebuie sa o fac sa vina la mine precum a venit pasiunea pt metal nu a trebuit sa am chinuiesc pur si simplu m am regasit in muzica asta si muzica s a regasit in mine si asa a inceput o relatie ce a crescut si s a inradacinat peste ani.So what they say to u is true Once you've gone metal there s no going back! :D
V as arata horns' up da' stiu ca nu imi impartasiti sentimentele asa ca Gutten Nacht!maine ma trezesc de la 6 :(
Astazi am fost pusa in fata tragicei si realei intrebari: Tu ce vrei sa faci in viata? Cum iti vezi viitorul? Si trebuie sa recunosc am ramas blocata.Raspunsul vehement era NU STIU!!!!! Chiar nu stiu ce va urma stiu doar ca trebuie sa ma misc din stand still-ul in care sunt si sa creez ceva sa produc ceva care imi va putea cumpara calea mea spre fericire.Ce e fericirea la mine? Poi sa am casa mea masina mea afacerea mea sa pot calatori oriunde pe glob sa merg la concerte si festuri sa cunosca artisti,sa scriu tot ce mi trece prin cap basca sa fiu chiar apreciata pentru asta,sa mazgalesc chestii pe hartie si sa le expun undeva la vre un subsol gothic de biserica medievala si mai presus de toate vreau ca toate astea sa fie asezonate cu persoana iubita..ya know my mann my dear one my lover whateva' u guyz call IT.Pare usor de zis si de scris problema e ca nu se intampla asa de usor pe cat iti poti imagina si revin la acelasi impas de la inceputul postului...EU CE FAC?mai bine zis EU CE TREBUIE SA FAC?
Tare as vrea ca acea chestie pe care trebuie sa o fac sa vina la mine precum a venit pasiunea pt metal nu a trebuit sa am chinuiesc pur si simplu m am regasit in muzica asta si muzica s a regasit in mine si asa a inceput o relatie ce a crescut si s a inradacinat peste ani.So what they say to u is true Once you've gone metal there s no going back! :D
V as arata horns' up da' stiu ca nu imi impartasiti sentimentele asa ca Gutten Nacht!maine ma trezesc de la 6 :(
duminică, 6 iunie 2010
.....
Nu pot sa ii decimez ;( voi lasa musca si familia ei sa mi fie convietuitori.N am motivatia de a ii omora so the musca will live on.Chiar! nu ar fi bestial sa apara o rasa superioara care sa fie above us in the food chain? Viata ar capata mai mare valoare am invata sa ne bucuram de tot ce avem in noi si in jurul nostru cred ca abia atunci am aprecia cu adevarat, viata, singura chestie gratis pe care o primim la nastere o inchiriem pe cateva decenii si apoi o returnam la ghiseu in momentul in care we log off.
joi, 11 februarie 2010
Idei,ganduri pasagere..
Soarele se stinge...in cateva decenii nu va mai aparea ca cel mai luminos si fascinant obiect,act al religiilor..Iisusul nostru se va stinge incet iar noi ii vom fi solidari cu totii.De fapt,ii suntem alaturi de la inceputul timpului si ne vom stradui din nimic sa facem ceea ce inevitabilul si haosul creator a realizat intr o secunda.Am murit pentru El pentru a L omagia si pentru a ii arata ca nu va fi singur.Sub noi am ascuns miliarde ca noi i am pastrat bine in nucleul terrei mai aproape de viata si de focul patrunzator care ne cuprinde pe toti...inevitabil.Nu suport mirosul de huma mi e greata sa l simt mi e greata sa i vad culoarea.El miroase a tot a toti cei ce au fost a toate fiintele dezintegrate si ma intreb unde sunt ele acum? mirosul lor e acolo mazga lor ne pune in functiune aparatele eterne folositoare indispensabile....dar ele unde sunt? as vrea sa cred in reinviere in vesnicie in rai si Satan pana la urma as vrea sa existe totusi o cale pe care sa o urmezi dupa ce te alaturi lor....ar fi foarte derutant si fara rost sa nu existe o alegere finala.Ce facem pana devenim solidari soarelui? pai asta e viata regretabila chestie pe care incercam sa o concretizam cat mai mult posibil in fond copiii parintii prietenii cartile monumentele conducatorii razboaiele au acelasi scop-sa lase in urma o ramasita din tine in istorie.Vreau si eu sa am un monument funerar frumos sau sa pot realiza o bucata artistica ...orice care sa ma marcheze pe axa temporala si apoi frica se va atenua si cu timpul imi voi gasi rostul.Visez de ani de zile in fiecare noapte ..aproape...Il visez acel sfarsit ciudat brusc si incontestabil..ii stiu sentimentul si cauza lipsa de speranta si nelinistea.Niciodata nu sunt resemnata si nu iau cu mine ,in fuga spre salvare,vre un om.Un catel sau o pisica e singura fiinta pe care as lua o oamenii sunt prea GRI pentru a putea lua o decizie corecta.Detest umanoizii si in acelasi timp nu mi as produce nici macar cea mai mica durere stiu ca sunt una dintre ei si stiu ca cel mai mare obstacol e sa traiesc viata integrandu ma in cercurile lor.Adevarata provocare e sa intri in lumea lor si sa ramai acolo.Niciodata la final nu vor conta materiile ci curajul si puterea psihica.M am obisnuit cu reactiile mele neuronale si incetul voi ajunge sa le apreciez ..pana la urma sunt un rezultat o suma de idei si raspunsuri cauze si efecte ale celor din jur...ah..plus o constiinta relativ corecta.Caut mereu persoane cu care sa ma identific si pe care sa le iau drept exemplu de asta ador personalul House M.D. Desi e gadit de 2 pers replicile si comportamentul cladit sunt pliabile pe ideile mele.Apropo sunt varsator cica noi suntem in lumea noastra...oh well lumea mea apare in fiecare dimineata si noaptea se stinge treptat in Dunkelheit.Astept vara cu nerabdare astept sa fie cald si Soarele sa straluceasca extrem vreau sa ma bucur de arsurile lui pana nu incepe sa se raceasca si sa uite de noi.Dear God we all depend on you!Scheine mein Sonnen!scheine!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)